Informatii succinte in alaptare

21 aug. 2014
Mihaela Drilea
niciun comentariu

Alaptarea este un act natural, care trebuie insa invatat. Toate mamele pot alapta daca au informatii corecte si daca sunt sprijinite de familie, comunitate si personalul medical.

ALAPTAREA BIOLOGICA

Este o alimentatie care nu cunoaste nici o regula, nu restrange suptul copilului; presupune o alaptare continuasi un contact strans intre mama si copil. Suptul este dirijat de copil, incepe de la nastere inaintea taierii cordonului ombilical si continua cu o frecventa mare in primele saptamani. Este o relatie de parteneriat mama – copil.

Avantajele:

  • asigura o dezvoltare psiho-emotionala echilibrata a copilului; alaptatul fundamenteaza atasamentul ce-l va ajuta mai tarziu sa devina independent si echilibrat emotional.
  • nu duce la infundarea sau abcedarea sanului, mereu goliti sanii raman supli.
  • asigura o lactatie suficienta ,stimulati sanii produc lapte din belsug; este guvernata de legea „cererii si ofertei”, cu cat copilul suge mai mult cu atat se produce mai mult lapte.
  • nu duce la „psihoza cantarului”, mama are incredere in capacitatile sale de a produce destul lapte si stie ca daca adoarme copilul, el s-a saturat si nu trebuie cantarit la fiecare supt.
  • nu are nevoie de biberon, care duce la scaderea laptelui.
  • intarcarea este reglata de copil, laptele ramane sursa esentiala de proteine pentru 1-2 ani.
  • pentru mame este o actiune instictiva, implinirea feminitatii, o relatie de dragoste.
  • produce un copil mai sanatos psiho-emotional si biologic decat alimentatia artificiala sau alaptarea culturala

CALITATEA SI COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA

  • Laptele uman este specific speciei si este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ;
  • unic in compozitie, asigura toate substantele nutritive necesare copilului in primele 6 luni si ramane sursa nutritiva principala pana la 1 an(Academia Americana de Pediatrie)
  • fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care naste prematur are mai multe proteine si lipide decat cel matur, pentru ca prematurul are nevoie de un regim hiperproteicsi hipercaloric pentru crestere.
  • isi mentine calitatea indiferent de alimentatia mamei!!!
  • isi schimba compozitia in functie de nevoile copilului, cand este cald are un continut mai mare de apa, noaptea este mai gras si mai bogat in fier si saruri minerale.
  • laptele de la inceputul suptului contine o cantitate mai mare de apa (lapte initial), iar la golirea sanului este mai gras (laptele “din urma”).
  • isi schimba gustul in functie de dieta mamei pregatind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.
  • Laptele de mama datorita balantei complexe de ingredienti si calitatilor biologice nu se poate duplica sau inlocui cu alte preparate lactate.

 

TIPURI DE LAPTE UMAN

COLOSTRUL

  • primul lapte secretat din timpul sarcinii si 3-4 zile dupa nastere.
  • este hiperproteic, foarte bogat in anticorpi.
  • faciliteaza dezvoltarea florei bifidus in intestin.
  • apara mucoasa digestiva de inflamatiisi impiedica absorbtia substantelor responsabile de alergie.
  • are efect laxativ, curata intestinul de rezidii si ajuta eliminarea bilirubinei si scade riscul aparitiei icterului in primele zile.

LAPTELE DE TRANZITIE

  • secretat intre 4-5 si 10 zile, are compozitie intermediara intre colostru si laptele matur.

LAPTELE MATUR

  • se produce de la 10-30 de zile.
  • are concentratie mai mare de lactoza, lipide, vitamine grup B, in timp ce proteinele si mineralele sunt mai scazute decat in colostru.
  • contine anticorpi mai putini ca si colostrul dar dupa 6 luni, cand incepe diversificarea si secretia lactata este in scadere, creste iar nivelul de anticorpi si ramane la un nivel ridicat pana la terminarea alaptarii (la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului si copilul se poate intarca ).
  • are compozitie variabila in cursul alaptarii:
    – mai apos, mai bogat in lactoza si proteine la inceputul suptului cu valoare calorica mai scazuta (laptele initial care se colecteaza in sinusurile galactofore).
    – mai gras la sfarsitul suptului, cu valoare calorica mai inalta (laptele din urma, colectat in alveole), ce da senzatia de satietate copilului . Trebuie incurajata golirea sanului de catre copil!!

Beneficiile alaptarii pentru copil

  • asigura o crestere fizica si psihica echilibrata.
  • protejeaza copilul de infectii microbiene, virotice si fungice si reduce severitatea desfasurarii lor.
  • este usor digerabil.
  • are temperatura optima.
  • este steril.
  • reduce riscul enterocolitei necrozante si a retinopatiei la prematuri.
  • reduce riscul diabetului zaharat de tip I si tip II (mai ales alaptarea exclusiva 6 luni).
  • reduce riscul obezitatii si al hipercolesterolemiei.
  • previne malnutritia.
  • reduce riscul anemiei feriprive.
  • reduce riscul dezvoltarii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasa, celiachie) in copilarie si a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
  • reduce riscul mortii subite.
  • reduce riscul alergiei si al astmului bronsic daca alaptarea dureaza cel putin 4 luni.
  • favorizeaza dezvoltarea muschilor fetei, al dentitiei si a vorbirii.
  • asigura o dezvoltare cerebrala,cognitivasi vizualaoptima.
  • interdependenta reciproca prin alaptare a mamei si copilului, fundamenteaza legatura mama – copil si reduce tulburarile emotionale si de adaptare a copilului in adolescenta.

Beneficiile alaptarii pentru mama

  • ajuta involutia uterina rapida dupa nastere si previne hemoragiile postpartum.
  • este protectiv impotriva cancerului de san si ovar si a osteoporozei postmenopauzale.
  • duce la pierderea surplusului de grasime castigat in timpul sarcinii si reduce riscul obezitatii pe termen lung.
  • scade necesarul de insulina la mamele diabetice.
  • diminua efectele endometriozei si ajuta la stabilizarea bolii.
  • este mai comoda si mai putin obositoare, laptele de mama nu trebuie preparat, copilul este portabil.
  • are rol in implinirea feminitatii si dezvoltarea instinctelor materne.
  • realizeaza o legatura stransa cu copilul.
  • economie pentru familie

DEZAVANTAJELE ALIMENTATIEI ARTIFICIALE

  • imbolnaviri mai frecvente (infectioase, boli cronice).
  • alergie la proteinele laptelui de vaca (diareea cronica, scadere in greutate, eruptii alergice).
  • mai greu digerabil.
  • incarcare osmotica mare.
  • obezitate.
  • risc de rahitism sau anemie.
  • creste riscul diabetului zaharat.
  • nu contine substante biologice.
  • prepararea inadecvata creste riscul malnutritiei si infectiei.
  • poate produce probleme dentare (datorita tetinei).
  • nu produce schimbari biologice in organismul mamei, nu stimuleaza afectiunea.
  • incarca bugetul familiei.

Mama trebuie instiintata despre aceste pericole, si trebuie invatata modul de sterilizare a biberonului, tetinei, prepararea corecta si pastrarea laptelui.

 

FIZIOLOGIA LACTAŢIEI ŞI A SUPTULUI

1. PRODUCEREA LAPTELUI

Sânul nu este un rezervor, laptele se produce continuu în timpul alăptării!!!

Este produs în celulele glandei mamare (alveole).

O parte curge continuu prin canale şi este depozitat în sinusurilegalactofore (lapte iniţial, mai apos),

de unde este preluat de copil când e pus la sân.

Pe măsură ce alăptarea continuă un surplus de lapte (mai gras) este împins din alveole prin canalele galactofore în sinusuri şi este preluat de copil creeindu-i senzaţia desaţietate.

Este un mecanism care funcţionează pe baza legii de „cerere şi ofertă”.

reglat prin:

a. control neuro – endocrin

b. autocrin

c. capacitatea de stocare a sânului

Principalul hormon: prolactina

–          efect relaxant

–          responsabil de sentimentele de „maternitate”

–          inhibă ovulaţia

–          efect contraceptiv

Reflexul prolactinic este declanşat de suptul sânului.

Ejecţia lapteluişi menţinerea lactaţiei

Principalul hormon: oxitocina

Reflexul oxitocinic

–          declanşat de suptul sânului

–          declanşat de plânsul sugarului

Semnele funcţionării reflexului de ejecţie:

–          senzaţia bruscă de plenitudine

–          înţepături, senzaţie plăcută de relaxare

–          curgerea laptelui din sânul opus

–          senzaţie de sete

–          contracţie uterină în postpartum

–          copilul începe să înghită intens

Sistemul de control autocrin (automatismul mamar). Control feedback inhibitor al glandei mamare. Dacă sânul este prea plin, o proteină mică (FIL) din lapte încetineşte sau inhibă sinteza laptelui. Prin golirea sânului se elimină substanţa inhibitoare şi se accelerează producţia de lapte.

Capacitatea de stocare a sânului. Afectează producţia de lapte. Variază de la femeie la femeie şi este independent de mărimea sânului. Cele cu capacitate mare de stocare alăptează mai rar fără ca acest lucru să afecteze secreţia lactată. Cele cu capacitate mică de stocare trebuie să alăpteze mai frecvent să menţină acelaş nivel de producţie lactată ca primele. Alăptarea trebuie reglată de copil,”la cerere” şi să fie „ad libitum”(pânâ lasă sânul)

 

Mecanismul suptului la sân

Act reflex, prin care laptele este preluat din sân de câtre copil.

Suptul poate fi nenutritiv şi nutritiv.

Suptul nenutritiv – este suptul în gol, fără a exprima lapte.

Suptul nutritiv –   este expresia şi deglutiţia laptelui.

Suptul nutritiv:

–          Căutarea sânului

–          Prinderea sânului (ataşareala sân)

–          Suptul

–          Expresia laptelui

–          Deglutitia laptelui

DE ACEEA SFATURILE DATE TREBUIE SĂ ŢINĂ CONT DE INDIVIDUALITATEA FIECÂRUIA ŞI SĂ NU IMPUNEŢI REGULI ARBITRARE PRIVIND DURATA ŞI POZIŢIONAREA LA SUPT!!!

 

TEHNICA ALAPTARII

1. POZITIONAREA LA SAN

Principii:

Mama trebuie sa se aseze confortabil, cu spatele si bratul pe care tine copilul, bine sprijinit!!! (oboseala inhiba reflexul de ejectie al laptelui)

Copilul trebuie asezat intr-o „dunga” cu fata spre san, urechea, umerii , soldul sa fie intr-o linie, paralel cu mama,

cat mai aproape de mama, cat mai mult din corpul copilului sa atinga corpul mamei

se duce copilul la san nu sanul la copil!!! (sanul si capul copilului trebuie sa fie la un nivel)

 

PUNEREA LA SAN

Mama trebuie sa:

  • sustina sanul sub forma de C (C-holder) sau Uastfel face posibil ca bebelusul sa ia cat mai mult din areola in gura;
  • In timpul suptului mama este bine sa-ti sustina in continuare sanul. (nu face rana)!!!
  • obisnuit nu se mai recomanda sustinerea sanului sub forma de V.

 

2. ATASAREA COPILULUI LA SAN

  • mamelonul trebuie sa fie vis-a-vis de nasul copilului
  • mama atinge buzele copilului cu mamelonul,
  • asteapta pana acesta deschidegura mare
  • apropie repede copilul de san (tinandu-l de umeri si ceafa)
  • pozitioneaza buza de jos a copilului sub mamelon astfel incat barbia sa atinga sanul
  • ii introduce mamelonulin gura, cat mai adanc, inasa fel ca buzainferioara a copiluluisa fie rasfranta si sa atinga sanul cat mai departe de baza mamelonului
  • astfel mamelonul este proiectat spre palatul copilului, iar barbia copilului atinge sanul.

Copilul trebuie sa cuprinda cat mai mult din areola in gura (nu numai mamelonul!!!) mai ales partea de jos, astfel ca daca se vede o parte din areola, acesta sa fie deasupra buzei superioare a copilului si nu sub buza inferioara. Mama cand isi scoate mamelonul din gura copilului, si-l scoate bagand mai intai un deget in gura copilului

INITIEREA SI STIMULAREA SECRETIEI LACTATE IN MATERNITATE

  • Suptul se invata prin practica.
  • Primele doua saptamani de lactatie sunt cruciale pentru succesul alaptarii.
  • Mama se spala pe maini cu apa si sapun inainte de a pune copilul la san, mai ales dupa schimbarea pampersului!!!
  • Sanul trebuie spalat numai cu apa, fara sapun odata pe zi
  • Dupa supt sa unga mamelonul cu lapte si sa lase sanul la aer 5 minute.
  • Sutienul purtat pe perioada alaptarii ajuta sa nu se deformeze sanii
    Alaptarea precoce
  • Nou-nascutul trebuie pus la san cat mai repede dupa nastere; in prima ½ – 1ora in sala de nastere, cand este activ, cu un reflex puternic de supt.
  • Dupa 2 ore de la nastere copilul este somnoros, greu de trezit. Perioada dureaza 2 – 4 ore la unii copii chiar mai mult (24 ore). Daca nu se trezeste → colostru muls cu lingurita, seringa sau cana.
  • Urmeaza perioada de “reactivitate” ( Brazelton), cand copilul se trezeste si vrea sa suga frecvent, la 1– 1 ½ ore (mai ales a doua zi dupa nastere).
  • Chiar daca mama are lapte putin, acesta este de ajuns pentru nou-nascut, daca acesta suge frecvent (8-12 ori pe zi).
  • Primele supturi pot fi fara succes , dar nou-nascutul in prima zi are rezerve energetice din viata intrauterina.
  • Plansul frecvent dupa primele 24 de ore , mai ales in cursul serii este normal si mama trebuie sa stie ca nou – nascutul trebuie sa fie pus la san des si nu necesita suplimentare.
  • Contactul fizic al mamei cu nou nascutul imediat dupa nastere stimuleaza formarea hormonilor care produc si ejecteaza laptele ( prolactina si oxitocina) →instalarea rapida si de durata a secretiei lactate, ajuta la eliminarea placentei, fundamenteaza atasamentul precoce mama – copil.
  • Suptul corect va preveni dificultatile aparute mai tarziu in alaptare.
  • Copilul va beneficia de efectele colostrului (imunologice, stimularea peristaltismului, digestiei si functiei intestinale).
  • Creste increderea mamei in capacitatea ei de a alapta.

INITIEREA SI STIMULAREA SECRETIEI LACTATE IN MATERNITATE

3. Stimularea secretiei lactate

Secretul alaptariioptime este alaptarea “la cerere” (zi/noapte) si golirea ritmica a sanilor daca copilul nu suge.

CU CAT SUGE COPILUL MAI MULT CU ATAT SE PRODUCE MAI MULT LAPTE!!!

  • pozitia si atasarea corecta a copilului la san → alaptarea nu este dureroasa.

La inceput alaptarea se face din ambii sani (1-2 saptamani) si mama trebuie invatatasi incurajata in acest sens. Se evita folosirea biberonului sau tetinei inainte de primul supt (scade capacitatea copilului de a suge, reduce stimularea si stabilizarea lactatiei)

  • Copilul – in salon cu mama- “Rooming-in”
  • Alaptare si in cursul noptii → stimuleaza secretia lactata
  • Lapte mai gras → satisface senzatia de foame
  • Se evita angorjarea sanilor
  • Atmosfera calma, incurajarea increderii in sine
  • Comprese calde si masaj inainte de alaptare

Rooming – in
Ingrijirea nou – nascutului intr-un salon cu mama.

Avantaje:

  • favorizeaza alaptarea nelimitata, la „cerere”.
  • favorizeaza atasarea mama – copil.
  • scade tentatia alimentatiei cu biberonul.
  • mama se familiarizeaza mai repede cu comportamentul si nevoile copilui, invata mai repede sa-l ingrijeasca, sa comunice cu el.
  • creste increderea mamei in fortele propriide a avea lapte suficient pentru copil.
  • copilul creste mai repede.
  • este rara angorjarea sanului.
  • lactatia se stabilizeaza mai repede si tine mai mult.
  • previne infectiile nosocomiale ale nn.
  • Suptul cat mai repede dupa nastere scade intensitatea icterului.
  • mamele care dorm noaptea cu copilul au un somn mai odihnitor.
  • cezarienele necesita mai mult ajutor din partea personalului.

 

BEDING – IN
nou nascut in pat cu mama

In unele culturi, nn doarme cu mama tot timpul (japoneza, indiana

se recomanda dormitul nn in aceeasi camera cu parintii in primele 6 luni.

usureaza alaptarea de noapte; nn suge cand vrea si doarme mai linistit.

Precautii:

Parintii sa nu fie:

  • fumatori
  • alcoolici
  • consumatori de droguri sau somnifere
  • sa nu fie bolnavi
  • salteaua sa fie tare
  • copilul sa nu fie supraincalzit (sa fie acoperit separat),sa nu alunece sub perna sau patura parintilor.
  • sa nu fie strans in paturica.
  • sa nu poate cadea din pat.
  • dupa alaptat sa fie culcat in decubit dorsal cu capul intr-o parte
  • sa nu lase animalele sa doarma in pat.

MENTINEREA LACTATIEI

6 luni, in afara de lapte de mama, copilul nu are nevoie de alt aliment (lapte praf, ceai, sucuri de fructe, cereale, etc.). Succesul alaptarii depinde de primele doua saptamani. Mama trebuie sa alapteze frecvent, zi si noapte (dormind, mancand, citind) = singura cale de a mentine o lactatie buna.

Dupa 2-3 saptamani, ritmul suptului se incetineste de la sine, numarul de mese descreste la 3 sau 4 ore. Sa nu dea supliment copilului inainte de 6 luni pentru ca ii va scadea lactatia!!!  Sa nu-i dea suzeta sau tetina pentru ca impiedica contactul mama – copil sau produce tulburari de supt, scade reflexul de secretie a laptelui si duce la lactatie insuficienta. Daca sanul este moale nu inseamna ca a scazut laptele, sanii s-au adaptat la cerintele copilului.

la 1 luna, 6 sapt., 3 luni copiii au o perioada cand cresc mai repede, sug mai des, la 1 -2 ore si golesc ambii sani; lasand sa suga in voie (dupa cum plang) in cateva zile se produce mai mult lapte si copilul suge iarasi in ritmul obisnuit dinainte.

Daca mama, de cate ori crede ca ii scade laptele va pune copilul sa suga mai des, in cateva zile secretia lactata creste (este posibila la orice varsta a copilului). Unii copii care sug la san au scaun de fiecare data cand sug (8 sau mai multe ori pe zi), scaun exploziv, apos, asta nu inseamna ca au diaree. NU NECESITA TRATAMENT.

Alti copii alimentati la san au scaun doar la cateva zile (chiar la 1 saptamana), asta nu inseamna ca sunt constipati daca scaunul este moale. Copilul trebuie sa doarma in aceiasi camera cu parintii iar noaptea mama poate lua copilul in pat sa-l alapteze fara frica. Mama are nevoie de odihna, trebuie sa fie ajutata in gospodarie, trebuie sa se relaxeze, sa faca plimbari iar atmosfera familiala trebuie sa fie calma, plina de dragoste. Sa poarte imbracaminte care se deschide in fata ca sa-l poata alapta mai usor si oriunde (in mijloace de transport, magazine) = alaptarea discreta

 

Semnele unei lactatii suficiente

La copil:

  • este multumit dupa supt
  • inghite in timpul suptului(cel putin pentru 10 min.)
  • uda cel putin 6-8 scutece, urina nu esteconcentrata
  • are scaune moi (verzui, galbene, dese la inceput apoi galben, auriimai rare mai tarziu)
  • creste in greutate si lungime
  • este alaptat la cereresi el termina suptul
  • (unii copii somnorosi trebuie treziti)

La mama:

  • contractii uterine imediat dupa nastere
  • Sete
  • Somnolenta
  • sanii se inmoaie dupa supt

In ochii multor cadre medicale cresterea in greutate este singurul semn important de sanatate al sugarului. In realitate alti factori mai putin masurabili, sunt mai importanti in aprecierea sanatatii.

Cresterea

  • atinge greutatea de la nastere la 2 saptamani.
  • creste 115 – 220 g/saptamana pana la 3 luni.
  • 85 – 140 g/saptamana pana la 6 luni.
  • 45 – 85 g/saptamana pana la 12 luni.
  • cresterea in greutate a copiilor alimentati la san difera de cei alimentati cu lapte praf; cei alimentati la san cresc mai rapid in primele 2-3 luni, apoi cresc mai incet ; deaceea exista grafice de crestere diferite pentru copiii alimentati la san si pentru cei alimentati cu lapte praf;
  • cresterea mai inceata a copiilor alaptati la san duce la credinta eronata a cadrelor medicale ca mama are lapte insuficient si recomanda suplimentare cu lapte praf !!!
  • unii copii cresc mai putin decat media pentru ca asa sunt programati genetic (in familie mai exista copii care au crescut incet), clinic sunt sanatosi (turgor, tonus bun), prezinta semnele unei alimentatii suficiente;
  • altii cresc rapid (600g/saptamana) in primele luni; daca sunt alimentati numai la san nu vor deveni obezi!!! Dupa 3-4 luni cresterea incetineste si nu este voie sa se suplimenteze alimentatia cu lapte praf sau solide, ca sa fortam sa creasca in ritmul dinainte !!!
  • cresterea in inaltime este puternic influentata de inaltimea parintilor, percentila reala a inaltimii este atinsa in jurul varstei de 2 ani.

Curbele de crestere a copiilor alimentati la san acceptate de OMS comparativ cu curbele de crestere acceptate pana acum arata o mai armonioasa dezvoltare a copiilor alaptati la san cat si o mai accelerata crestere a circumferintei craniene.

Niciun comentariu Adauga un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de e-mail nu va fi publicata.

Poti folosi aceste etichete HTML si atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>